Aniversari 7 aprilie
1770: William Wordsworth, poet englez, initiatorul romantismului in Anglia (d. 1850)
Împreună cu Coleridge și Southey aparține de așa-zisa “Școală a lacurilor”, Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeții acestui grup, denumit “Poetii lacurilor”.
Fiu al unui avocat, a ramas fara parinti de la varsta de 13 ani, fiind crescut de niste rude. A urmat cursurile Universitatii Cambridge. Adept al ideilor lui Jean-Jacques Rousseau asupra intoarcerii la natura, va calatori pe jos prin Elvetia si regiunile muntoase din vecinatatea Frantei. Simpatizant al “Girondinilor”, ia parte la revolutia din Franta. Calatoreste in Germania, intre 1798 si 1799. Intors in Anglia, se va stabili la tara in regiunea lacurilor.
Primele sale lucrari au fost Plimbare de seară (An Evening Walk, 1793) și Schițe descriptive (Descriptive Sketches, 1793), în spiritul poeziei didactice descriptive a sentimentaliștilor.
Decepționat de revoluția franceză și de idealurile iluministe, în perioada unei crize sufletești, se imprieteneste cu Samuel Taylor Coleridge si a scris, in colaborare cu acesta, Balade lirice (Lirical Ballads, 1798), o antologie ce a lansat curentul romantic englez, ce continea principii artistice comune. La a doua editie a acestei lucrari, va scrie o prefata ce constituie manifestul romantismului englez, un apel catre intoarcerea la stilul de viata patriarhal al taranimii, pledand pentru intoarcerea catre natura si simplitate si desavarsire morala prin religie, ca mod de salvare de influentele nefaste ale civilizatiei.
Operele sale includ si Abatia Tintern (Tintern Abbey), ciclul Lucy Poems, 1799, To the Cockoo,1804-1807, si multe alte poeme controversate pentru limbajul lor comun.
Wordsworth intenționa să scrie un mare poem epic-didactic, Sihastrul (The Recluse), dar și-a realizat doar în parte acesta dorinta. Poemul urma să înceapă cu un cuprinzător preludiu, The Prelude, scris între 1799-1805, dar publicat postum în 1850. Preludiul reprezintă un poem autobiografic în care autorul își expune etapele dezvoltării sale artistice, începând cu perioada când îl pasionau idealurile iluministe și terminând cu trecerea pe pozițiile romantismului. Acest poem epic autobiografic il va preocupa, cu intermitente, timp de 40 de ani.
A doua antologie de versuri, Poeme in doua volume (Poems in Two Volumes, 1807) cuprinde multe dintre capodoperele sale, inclusiv Ode: Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood (Oda: Semnele nemuririi din amintirile fragedei copilarii).
Poezia lui este probabil cea mai originala prin viziunea asupra puterii divine, a imaginatiei creative ce depaseste granitele dintre oameni, dintre om si natura. Cele mai memorabile poeme ale perioadei de mijloc sau tarzii au fost scrise intr-un stil elegiac si putine dintre ele ating valoarea operelor din tinerete. In 1843, la 73 de ani, a devenit Poet Laureat al Angliei.
1506: Sf. Francisc Xavier (in spaniola, Francisco Javier), misionar iezuit spaniol
A urmat studii teologice la Sorbona, locuind in caminul Colegiului Sf. Barbara, unde s-a întâlnit cu Peter Faber şi Ignaţiu de Loyola, cu care a fondat Societatea lui Isus în 1534.
A intrat în noul ordin şi a promis, în 1534, ca se va implica in convertirea “necredinciosilor”. Pasionat de misionariat, a fost hirotonit preot în 1537. În 1540, la cererea regelui Ioan al III-lea al Portugaliei, a fost trimis de către Papa Paul al III-lea sa evanghelizeze popoarele din Indiile de Est. Din acest motiv a fost supranumit Apostolul Indiilor si a fost recunoscut ca sfânt de catolici şi de anglicani.
1652: Papa Clement al XII-lea (d. 1740)
1765: Johann Christian Baumgarten, medic și botanist german (d. 1843, Sighișoara)
1772: Charles Fourier, filosof utopist și economist francez (d. 1837)
1803: Flora Tristan, feministă, socialistă franceză (d. 1844)
1840: Angelo de Gubernatis, filolog și scriitor italian (d. 1913)
1882: Kurt von Schleicher, general şi politician german, ultimul cancelar al Republicii de la Weimar, inaintea lui Hitler.
Pe 22 ianuarie 1933, fără ca Schleicher sa fie informat, Hindenburg il insarcineaza pe Franz von Papen să negocieze cu Hitler numirea acestuia în funcţia de cancelar. Pe 28 ianuarie, Schleicher a anunţat la radio faptul că paraseste puterea şi “recomanda” înlocuirea sa de către şeful naziştilor: acesta va fi numit două zile mai târziu …
Pe data de 30 iunie 1934, în timpul faimoasei “Nopţi a Cuţitelor Lungi”, fostul cancelar şi soţia sa sunt asasinati, în resedinta lor din Neubabelsberg, de către un comando SS. Schleicher era una dintre personalităţile incomode, de care Hitler s-a debarasat ca si de SA a lui Röhm, sub pretextul unui mare complot pe care il pregateau toţi rivalii săi politici.
[Sturmabteilung (SA): o aripa paramilitara a Partidului Nazist]
1889: Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel (d. 1957)
Gabriela Mistral, pseudonimul lierar al Lucilei Godoy Alcayaga, 1889–1957, poetă, eseistă, s-a născut într-o comunitate rurală din nordul statului Chile, tatăl ei fiind Jerónimo Godoy Villanueva (fost învățător, chitarist și compozitor) iar mama, Petronila Alcayaga Rojas.
În copilărie, Mistral a fost acuzată în mod fals de învățătoarea ei, care îi era și nașă, că a furat hârtie dintr-un dulap de rechizite. După incident, ea nu s-a mai întors niciodată la școala locală și a primit cea mai mare parte a educației timpurii de la mama ei și de la o soră mai mare.
Până la vârsta de 15 ani, și-a terminat formarea ca educator și a început să predea cititul și scrisul copiilor și adulților indieni din satele îndepărtate.
În 1914, Mistral a început să publice poezii în diferite reviste din Chile și din afara țării. În această perioadă și-a adoptat pseudonimul ca un omagiu adus celor doi scriitori pe care îi admira: italianul Gabriele d’Annunzio și francezul Frédéric Mistral.
Deoarece și-a dedicat o mare parte din energii carierei sale de administrator de școală, pe care o considera adevărata ei vocație, abia în 1922 a publicat o selecție mai mare de poezii sub titlul Dezolare. Prima ei carte a atras imediat laude din partea criticilor, a altor scriitori și a publicului. În ea, poeta a abordat multe dintre temele care aveau să o preocupe de-a lungul vieții: afecțiunea maternă, bucuriile și încercările iubirii, suferința săracilor.
A doua sa carte, Tandrețe (1925), include o mare parte din versurile pentru copii care au apărut inițial în Dezolare și pe care Mistral s-a străduit să le dezvolte ca gen în sine.
Distrugere (1938) a reprezentat o ruptură față de stilul lucrărilor sale anterioare: în timp ce poezia a rămas în esență simplă, structura strofelor a poemelor din aceasta și din ultima carte publicată de Mistral, Cramă (1954), tinde să fie mai variabilă și mai complexă.
Simplitatea, forța emoțională și profunzimea subtilă a poeziei lui Mistral sunt cele care o fac atât de emoționantă și unică. Poezia „Jale” din volumul Crama începe astfel:
„Într-o singură noapte a izbucnit din pieptul meu / pomul jalei; s-a înălțat și a crescut.”
Mai târziu, Mistral a primit recunoașterea internațională ca poetă, educatoare și ambasadoare, iar în 1945 a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Este considerată una dintre cele mai importante figuri din poezia chiliană și latino-americană de la începutul secolului al XX-lea, iar influența ei s-a dovedit extinsă. Atât ca educatoare, cât și ca poetă, Mistral a făcut poezia accesibilă tuturor claselor societății și, în acest fel, a contribuit direct și indirect la mare parte din marea poezie care a apărut în Chile și în alte țări hispanice în ultimele câteva decenii.
1891: Ole Kirk Christiansen, fondatorul Companiei LEGO
În 1916, Christiansen a deschis un atelier de tamplarie în Billund, castigandu-si existenta prin construirea de case si mobilier pentru fermierii locali, cu ajutorul unui mic grup de ucenici. Cu toate acestea, Marea Depresiune a avut un impact semnificativ asupra veniturilor sale. Cautand metode de reducere a costurilor de producţie, Ole Kirk a inceput sa produca versiuni miniaturale ale produselor sale, pentru a ajuta la faza de proiectare. Acestea au fost modelele in miniatura, care l-au inspirat pentru a incepe producerea de jucării.
Numele companiei a fost creat de Ole Kirk Christiansen în 1934, plecand de la cuvintele din limba daneza “leg godt” care înseamnă “joacă bine”.
Cand folosirea plasticului a inceput sa se extinda, Ole Kirk a inceput să producă jucării din acest nou material. Abia in 1949 au fost perfectionate “caramizile” care se imbina intre ele si care reprezinta astazi imaginea companiei.
Aceste “cărămizi cu asamblare automata”, fabricate din acetat de celuloză, au fost proiectate în stilul blocurilor tradiţionale din lemn, care puteau fi asamblate prin simpla imbinare. Conceptul revolutionar consta in faptul ca aceste cărămizi din plastic puteau fi “blocate” prin imbinarea lor. “Caramizile” sunt prevazute cu mai multe “stifturi” în partea de sus şi cu gauri corespondente in partea de jos, astfel incat se pot imbina intre ele.
În 1953, aceste cărămizi au primit un nou nume: “LEGO Mursten” sau “Caramizi LEGO”. Pe data de 11 martie 1958, Ole Kirk a murit şi Godfred a moştenit conducerea companiei.
1893: Vasil S. Vasilko, regizor, actor și pedagog ucrainean
1908: Percy Faith, muzician canadian, dirijor, aranjor, compozitor, pianist
A început să cânte la vioară de la vârsta de şapte ani şi la pian, trei ani mai târziu. Când, la 18 ani, visul sau de a urma o carieră concertistica a fost spulberat in urma unor arsuri grave ale mainilor, in timpul unui accident, Faith a studiat compoziţia cu Louis Waizman şi a început să realizeze aranjamente orchestrale.
A lucrat cu mai mulţi cântăreţi populari pentru Casa de Discuri Columbia Records, inclusiv adaptand cu Carl Sigman un cântec popular francez, care a devenit primul succes al lui Guy Mitchell, My Heart Cries For You (1950) şi realizand aranjamentul orchestral, pentru Tony Bennett, al pieselor Because of You (1951), Cold, Cold Heart (1951) si Rags to Riches (1953).
A înregistrat cu propria orchestră şi propriul cor, hit-urile: Delicado si Song from Moulin Rouge, precum şi două melodii care au castigat Premiul Grammy: Theme from A Summer Place si Love Theme from Romeo and Juliet.
1915: Billie Holiday (Lady Day), cântăreață americană de jazz (d. 1959)
1920: Ravi Shankar, compozitor și chitarist indian
1925: Oltea Ionescu, pictoriță româncă (d. 1993)
1927: Dorothy Knowles, pictorita peisagista canadiana
Opera sa este caracterizată printr-o tusa usoara şi discontinuă, amintind de Cezanne, şi de suprafeţe acoperite cu un strat subţire de vopsea. Interesul manifestat de Knowles, pentru o perioada lungă de timp, fata de acuarelă, o plaseaza în tradiţia peisagistilor englezi, pana la aparitia peisagistului si portretistului Agustus Kenderdine, în 1907.
1931: Amza Pelea, actor român de teatru și film (d. 1983)
1928: Alan J. Pakula, producator si regizor american de film (d. 1998)
Incepand din 1949, a lucrat la Hollywood. Impreuna cu regizorul Robert Mulligan a infiintat o companie de productie pentru a face filmul Sa ucizi o pasare cantatoare (To Kill a Mockingbird, 1962) si multe altele.
Pelicula Pookie, 1969, a insemnat debutul sau regizoral, urmat de filmele Klute, 1971, Toti oamenii presedintelui (All the President’s Men, 1976), Alegerea Sophiei (Sophie’s Choice, 1982), Presupus nevinovat (Presumed Innocent, 1990) si Dosarul Pelican (The Pelican Brief, 1993).
1933: Nestor Rateș, jurnalist român
1939: Francis Ford Coppola, scenarist, producator si regizor american de film
A fost discipol al lui Roger Corman, lucrand sub tutela acestuia. Primul sau succes, Te-ai facut baiat mare (You’re a Big Boy Now, 1967), desi a avut un buget redus, a fost realizat cu un stil aparte. A scris scenarii si a fost coautor de scenariu pentru filmele Patton, 1970, care a primit Premiul Oscar, si Marele Gatsby, 1974. A dobandit celebritatea internationala ca scenarist si regizor al povestii mafiei, Nasul (The Godfather, 1972, Premiul Oscar pentru cel mai bun film si pentru cel mai bun scenariu).
Din filmografia sa mai fac parte Conversatia (The Conversation, 1974), Nasul, partea a II-a (The Gogfather, Part II, Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, cel mai bun film si cel mai bun scenariu), Armasarul negru (The Black Stalion, 1979), Apocalipsa, acum (Apocalypse Now, 1979), Nasul, partea a III-a (The Godfather, Part III) si Omul care aduce ploaia (The Rainmaker, 1997).
1944: Gerhard Schröder, politician german
1945: Mircea Daneliuc, regizor, scenarist și actor român
1952: Nichita Danilov, poet român
1954: Jackie Chan, actor chinez
1964: Russell Crowe, actor australian