Aniversari 4 octombrie
1928: Alvin Toffler, jurnalist și autor american (d. 2016)
Alvin Toffler, 4 oct. 1928 – 27 iun. 2016, scriitor, futurist și om de afaceri american cunoscut pentru lucrările sale care discută despre tehnologiile moderne, inclusiv revoluția digitală și revoluția comunicării, cu accent pe efectele acestora asupra culturilor din întreaga lume. Este considerat unul dintre futuriștii remarcabili ai lumii.
Toffler a fost editor asociat al revistei Fortune, publicație multinațională de afaceri cu sediul în New York City. În primele sale lucrări, s-a concentrat pe tehnologie și impactul acesteia, numind-o „supraîncărcare informațională”. În 1970, prima sa carte importantă despre viitor, Șocul viitorului (Future Shock), a devenit un best-seller la nivel mondial și s-a vândut în peste 6 milioane de exemplare.
Alvin Toffler și soția sa Heidi Toffler, care a colaborat cu el la majoritatea scrierilor sale, au trecut la examinarea reacției la schimbările din societate cu o altă carte de succes, Al treilea val (The Third Wave) în 1980. În această carte, a prevăzut progrese tehnologice precum clonarea, computerele personale, internetul, televiziunea prin cablu și comunicațiile mobile.
Concentrarea sa ulterioară, prin intermediul celuilalt best-seller al lor, Puterea în mișcare (Powershift), 1990, s-a concentrat asupra puterii în creștere a hardware-ului militar din secolul 21 și pe proliferarea noilor tehnologii.
A fondat Toffler Associates, o companie de consultanță în management și a fost un erudit invitat la Russell Sage Foundation, profesor invitat la Universitatea Cornell, membru al facultății New School for Social Research, corespondent al Casei Albe și consultant de afaceri.
Ideile și scrierile lui Toffler au avut o influență semnificativă asupra gândirii liderilor de afaceri și guvernamentali din întreaga lume, inclusiv asupra politicianului de rang înalt Zhao Ziyang din China și a fondatorului AOL (America Online, furnizoare de servicii globale de internet), omul de afaceri, investitorul și filantropul american Steve Case.
Alvin Toffler s-a născut pe 4 octombrie 1928, în New York City, și a crescut în Brooklyn. Era fiul lui Rose (Albaum) și al lui Sam Toffler, negustor de blănuri, ambii imigranți evrei din Polonia. Avea o soră mai mică.
A fost inspirat să devină scriitor la vârsta de 7 ani de mătușa și unchiul său, care locuiau cu familia Toffler. „Erau intelectuali literari din perioada Marii Depresiuni”, a spus Toffler, „și discutau mereu despre idei interesante.”
Toffler a absolvit Universitatea din New York în 1950 cu specializarea în limba engleză, deși, după propria sa relatare, era mai concentrat pe activismul politic decât pe note.
Și-a cunoscut viitoarea soție, Adelaide Elizabeth Farrell (supranumită „Heidi”), când aceasta începea un curs de licență în lingvistică. Fiind studenți radicali (extremiști), au decis să nu mai absolve și să se mute și să lucreze la Cleveland, Ohio, unde s-au căsătorit pe 29 aprilie 1950.
Cariera
Căutând experiențe despre care să scrie, Alvin și Heidi Toffler și-au petrecut următorii cinci ani ca muncitori la liniile de asamblare, în timp ce studiau producția industrială de masă în munca lor zilnică.
Toffler și-a comparat propria dorință de experiență cu alți scriitori, precum Jack London, care în căutarea unor subiecte despre care să scrie, a navigat pe mare și John Steinbeck, care a mers la cules de struguri cu muncitorii migranți.
În primele lor slujbe în fabrică, Heidi a devenit lider de sindicat la turnătoria de aluminiu în care lucra. Alvin a devenit mecanic și sudor. Seara, Alvin scria poezie și ficțiune, dar a descoperit că nu era priceput la nici una dintre ele.
Experiența sa practică în muncă l-a ajutat pe Alvin Toffler să obțină o poziție la un ziar susținut de sindicat, un transfer la biroul său din Washington în 1957, apoi trei ani în calitate de corespondent la Casa Albă, vizând Congresul și Casa Albă pentru un cotidian din Pennsylvania.
Cuplul s-a întors în New York City în 1959, când revista Fortune l-a invitat pe Alvin să devină editorialist pe probleme legate de muncă, mai târziu cerându-i să scrie despre afaceri și management.
După ce a părăsit revista Fortune în 1962, Toffler a început o carieră independentă, scriind articole lungi lungă durată pentru reviste știinșifice și alte reviste. Interviurile sale din 1964 pentru revista Playboy cu romancierul rus Vladimir Nabokov și scriitoarea și filozoafa Ayn Rand au fost considerate printre cele mai bune ale revistei. Interviul său cu Rand a fost prima dată când revista a oferit o astfel de platformă unei intelectuale, așa cum a spus un comentator, „adevărata pasăre a paradisului pe care Toffler a capturat-o pentru Playboy, în 1964, a fost Ayn Rand.”
Toffler a fost angajat de IBM pentru a efectua cercetări și a scrie o lucrare despre impactul social și organizațional al computerelor, ceea ce a dus la contactul său cu cei mai timpurii „guru” ai computerelor și cercetători și susținători ai inteligenței artificiale. Xerox l-a invitat să scrie despre laboratorul său de cercetare, iar AT&T (cea mai mare companie de telecomunicații din SUA) l-a consultat pentru sfaturi strategice. Această activitate la AT&T a condus la un studiu al telecomunicațiilor, prin care a sfătuit conducerea de vârf a companiei să dizolve compania cu mai mult de un deceniu înainte ca guvernul să forțeze AT&T să se dizolve.
La mijlocul anilor 1960, familia Toffler a început cinci ani de cercetare a ceea ce va deveni Șocul viitorului (Future Shock), publicat în 1970. A vândut peste 6 milioane de exemplare în întreaga lume, conform New York Times, sau peste 15 milioane de exemplare conform site-ului web Tofflers. Toffler a inventat termenul „șocul viitorului” pentru a se referi la ceea ce se întâmplă cu o societate atunci când schimbarea are loc prea repede, ceea ce duce la confuzie socială și la colapsul proceselor normale de luare a deciziilor. Cartea nu s-a epuizat niciodată și a fost tradusă în zeci de limbi.
Toffler a continuat tema în Al treilea val (The Third Wave) în 1980. În timp ce descrie primul și al doilea val ca fiind revoluțiile agricole și industriale, „al treilea val”, o expresie pe care a creat-o, reprezintă revoluția informatică actuală, bazată pe computer. El a prognozat răspândirea internetului și a e-mailului, a media interactivă, a televiziunii prin cablu, a clonării și a altor progrese digitale.
A susținut că unul dintre efectele secundare ale erei digitale este „supraîncărcarea informațională”, un alt termen pe care l-a inventat. În 1990, a scris Puterea în mișcare (Powershift), tot în colaborare cu soția sa, Heidi.
În 1996, împreună cu consultantul american de afaceri Tom Johnson, au co-fondat Toffler Associates, o firmă de consultanță concepută pentru a implementa multe dintre ideile pe care Toffler le scrisese. Firma a lucrat cu companii, ONG-uri și guverne din Statele Unite, Coreea de Sud, Mexic, Brazilia, Singapore, Australia și alte țări. În această perioadă a carierei sale, Toffler a ținut prelegeri în întreaga lume, a predat la mai multe școli și a întâlnit lideri mondiali, precum Mihail Gorbaciov, alături de directori cheie și oficiali militari.
Idei si opinii
„În viețile noastre apare o nouă civilizație, iar orbii de pretutindeni încearcă să o suprime. Această nouă civilizație aduce cu ea noi stiluri de familie; schimbări ale modului de a lucra, de a iubi și de a trăi; o nouă economie; noi conflicte politice; și dincolo de toate acestea, de asemenea, o conștiință alterată… Începutul acestei noi civilizații este cel mai exploziv fapt din viața noastră.” – Alvin Toffler, Al treilea val (1980)
Toffler și-a declarat multe dintre ideile sale în timpul unui interviu cu Australian Broadcasting Corporation în 1998. „Societatea are nevoie de oameni care au grijă de bătrâni și care știu să fie plini de compasiune și onestitate”, a spus el. „Societatea are nevoie de oameni care lucrează în spitale. Societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar cognitive; sunt emoționale, sunt afective. Nu poți conduce societatea doar pe date și pe computere.”
Opiniile sale despre viitorul educației, dintre care multe erau în cuprinsul cărții Future Shock, au fost adesea citate. Un citat adesea greșit atribuit este însă cel al psihologului Herbert Gerjuoy: „Analfabetul de mâine nu va fi omul care nu știe să citească, ci omul care nu a învățat să învețe.”
La începutul carierei sale, după ce a călătorit în alte țări, a devenit conștient de noile și nenumăratele contribuții pe care vizitatorii le-au primit de la aceste alte culturi. Toffler a explicat în timpul unui interviu că unii vizitatori vor deveni „cu adevărat dezorientați și contrariați” de mediul ciudat, descriind acest fapt ca o reacție la șocul cultural. Din acest aspect, a prevăzut o altă problemă pentru viitor, când un „mediu nou” din punct de vedere cultural vine la tine… și vine la tine rapid”. Acel gen de schimbare culturală bruscă în propria țară, pe care a simțit că mulți nu o vor înțelege, ar duce la o reacție similară, de „șoc al viitorului”, despre care a scris în cartea sa cu acest titlu.Toffler scrie:
“Trebuie să căutăm modalități cu totul noi de a ne ancora, pentru că toate vechile rădăcini – religie, națiune, comunitate, familie sau profesie – tremură acum sub impactul uraganului impulsului accelerator.”
În Al treilea val, Toffler descrie trei tipuri de societăți, bazate pe conceptul de „valuri” – fiecare val împinge deoparte societățile și culturile mai vechi. Toffler descrie „Primul Val” ca fiind societatea de după revoluția agrară care a înlocuit primele culturi de vânători-culegători. „Al doilea val”, este etichetată societatea din timpul Revoluției Industriale (aproximativ la sfârșitul secolului al XVII-lea până la mijlocul secolului al XX-lea). Acea perioadă a înregistrat creșterea populației industriale urbane care a subminat nucleul familial tradițional și a inițiat un sistem de învățământ asemănător unei fabrici și creșterii unei corporații. Toffler a spus:
“Societatea celui de-al Doilea Val este industrială și se bazează pe producția în masă, distribuția în masă, consumul în masă, educația în masă, mass-media, recreerea în masă, divertismentul în masă și arme de distrugere în masă. Combini aceste lucruri cu standardizarea, centralizarea, concentrarea și sincronizarea și ajungi la un stil de organizare pe care îl numim birocrație.”
„Al treilea val” a fost un termen pe care l-a creat pentru a descrie societatea postindustrială, care a început la sfârșitul anilor 1950. Descrierea acestei perioade se potrivește cu cea a altor scriitori futuriști, care au scris și despre Era Informației, Era Spațială, Era Electronică, Satul Global, termeni care au evidențiat o revoluție științifico-tehnologică. Familia Toffler a susținut că au prezis o serie de evenimente geopolitice, cum ar fi prăbușirea Uniunii Sovietice, căderea Zidului Berlinului și viitoarea creștere economică în regiunea Asia-Pacific.
Influențe și cultura populară
Toffler a vizitat adesea demnitari din Asia, printre care Zhao Ziyang din China, Lee Kuan Yew din Singapore și Kim Dae Jung din Coreea de Sud, toți aceștia fiind influențați de opiniile sale, deoarece piețele emergente din Asia au crescut în semnificație globală în anii 1980 și 1990. Deși inițial a cenzurat unele dintre cărțile și ideile sale, guvernul Chinei l-a citat împreună cu Franklin Roosevelt și Bill Gates ca fiind printre occidentalii care au influențat cel mai mult țara lor.
Al treilea val, împreună cu un documentar video bazat pe acesta, au devenit best-seller-uri în China și au fost distribuite pe scară largă în școli. Succesul videoclipului a inspirat comercializarea videoclipurilor pe teme conexe la sfârșitul anilor 1990 de către Infowars, al cărui nume este derivat din termenul inventat de Toffler în carte. Influența lui Toffler asupra gânditorilor asiatici a fost rezumată într-un articol din Daedalus, publicat de Academia Americană de Arte și Științe:
“Dacă o generație anterioară de revoluționari chinezi, coreeni și vietnamezi a vrut să reconstituie Comuna din Paris așa cum a imaginat-o Karl Marx, succesorii lor post-revoluționari doresc acum să reconstituie Silicon Valley așa cum a imaginat-o Alvin Toffler.”
Președintele Camerei Statelor Unite, Newt Gingrich, i-a lăudat public ideile despre viitor și i-a îndemnat pe membrii Congresului să citească cartea lui Toffler, A crea o nouă civilizație (Creating a New Civilization), 1995. Alții, precum fondatorul AOL, Steve Case, au citat Al treilea val (The Third Wave) al lui Toffler ca având o influență formativă asupra gândirii sale, ceea ce l-a inspirat să scrie Al treilea val: viziunea unui antreprenor asupra viitorului (The Third Wave: An Entrepreneur’s Vision of the Future) în 2016. Case a declarat că Toffler a fost un „un adevărat pionier în a ajuta oamenii, companiile și chiar țările să se orienteze către viitor.”
În 1980, Ted Turner a fondat CNN, despre care spunea că a fost inspirat de previziunea lui Toffler privind sfârşitul dominaţiei celor trei reţele principale de televiziune. Compania lui Turner, Turner Broadcasting, a publicat Toffler creează o nouă civilizație (Toffler’s Creating a New Civilization) în 1995. La scurt timp după lansarea cărții, fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov a găzduit Conferința de guvernare globală de la San Francisco cu tema Spre o nouă civilizație (Toward a New Civilization), la care au participat zeci de personalități mondiale, inclusiv cuplul Toffler, George H. W. Bush, Margaret Thatcher, Carl Sagan, Abba Eban și Ted Turner împreună cu soția sa de atunci, actrița Jane Fonda.
Miliardarul mexican Carlos Slim a fost influențat de lucrările sale și a devenit prieten cu scriitorul. Reprezentanții companiei de marketing global J.D. Power (fondată de James David Power III) au declarat că au fost inspirați de lucrările lui Toffler.
Începând cu anii 1960, oamenii au încercat să dea un sens efectului noilor tehnologii și al schimbărilor sociale, o problemă care a făcut ca scrierile lui Toffler să aibă o mare influență dincolo de limitele politicii științifice, economice și publice. Lucrările și ideile sale au fost supuse diverselor critici, de obicei cu aceeași argumentare folosită împotriva futurologiei: că a prevedea viitorul este aproape imposibil.
Pionierul muzicii techno, Juan Atkins, citează expresia lui Toffler „rebeli techno” din Al treilea val drept cea care l-a inspirat să folosească cuvântul „techno” pentru a descrie stilul muzical pe care la creat.
Muzicianul Curtis Mayfield a lansat o melodie disco intitulată „Future Shock”, transpusă mai târziu într-o versiune electro de Herbie Hancock. Autorul de science fiction John Brunner a scris Călărețul undei de șoc (The Shockwave Rider)”, din conceptul de „șoc al viitorului”.
Clubul de noapte Toffler, din Rotterdam, poartă numele său.
În piesa muzicală „Victoria” a grupului rock de origine neozeelandeză The Exponents, sunt descrise rutina zilnică și interesele culturale ale protagonistei: „Ea s-a trezit la timp să se uite la telenovele, să citească Cosmopolitan și Alvin Toffler”.
Aprecieri critice
Accenture, firma de consultanță în management, l-a identificat pe Toffler în 2002 ca fiind printre cele mai influente voci între liderii de afaceri, alături de Bill Gates și Peter Drucker.
Toffler a fost, de asemenea, descris într-un interviu al Financial Times drept „cel mai faimos futurolog din lume”.
În 2006, Cotidianul Poporului (People’s Daily) l-a clasat printre cei 50 de străini care au modelat China modernă, despre care un jurnal american notează că l-a transformat într-un fel de „guru pentru oamenii de stat mondiali”.
Premierul și secretarul general chinez Zhao Ziyang. a fost foarte influențat de Toffler. El a convocat conferințe pentru a discuta despre Al treilea val la începutul anilor 1980, iar în 1985 cartea a fost al doilea best-seller în China.
Autorul, publicistul și teoreticianul politic Mark Satin îl caracterizează pe Toffler drept o influență timpurie importantă asupra gândirii politice centriste radicale.
Politicianul, scriitorul, publicistul și omul de afaceri american Newt Gingrich a devenit apropiat de Toffler în anii 1970 și a declarat că Al Treilea Val i-a influențat enorm propria gândire și a fost „una dintre marile lucrări fundamentale ale timpului nostru”.
Premii
Toffler a primit mai multe premii prestigioase, inclusiv Premiul de carte al Fundației McKinsey pentru contribuții la literatura de management (McKinsey Foundation Book Award for Contributions to Management Literature), Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor (Officier de L’Ordre des Arts et Lettres) și titluri, inclusiv de Membru al Asociației Americane pentru Progresul Științei (Fellow of the American Association for Advancement of Science) și Institutul Internațional de Studii Strategice (International Institute for Strategic Studies).
În 2006, Alvin și Heidi Toffler au primit Premiul Independent al Universității Brown (Brown University’s Independent Award).
Viața personală
Toffler a fost căsătorit cu Heidi Toffler (născută Adelaide Elizabeth Farrell), de asemenea scriitoare și futuristă. Cuplul a locuit în secțiunea Bel Air din Los Angeles, California, și au trăit anterior în Redding, Connecticut.
Singurul copil al cuplului, Karen Toffler (1954–2000), a murit la vârsta de 46 de ani, după mai mult de un deceniu de suferință de sindromul Guillain-Barré.
Alvin Toffler a murit în somn pe 27 iunie 2016, la casa lui din Los Angeles. Nu a fost dată publicității nicio cauză a morții sale. Este înmormântat la Westwood Memorial Park.
1160: Alys, Contesă de Vexin, fiica lui Louis al VII-lea al Franței (d. 1220)
1289: Regele Louis al X-lea al Franței (d. 1316)
1550: Carol al IX-lea al Suediei (d. 1611)
1585: Anna de Austria, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (d. 1618)
1626: Richard Cromwell, Lord Protector al Angliei, Scoției și Irlandei, fiul lui Oliver Cromwell (d. 1712)
1814: Jean-François Millet, pictor francez (d. 1875)
1822: Rutherford B. Hayes, politician american, al 19-lea președinte al Statelor Unite (d. 1893)
1841: Maria Sofia de Bavaria, soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (d. 1925)
1859: George Cosmovici, compozitor român (d. 1927)
1873: Gheorghe Țițeica, matematician român, membru, vicepreședinte și secretar general al Academiei Române (d. 1939)
1881: George (Gogu) Constantinescu, om de știință, inventator și inginer român (d. 1965)
1895: Buster Keaton, comic, cunoscut drept “omul care nu râde niciodată” (d. 1966)
1916: Vitali Ghinzburg, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2009)
1921: Valeriu Munteanu, filolog și lexicograf român (d. 1999)
1923: Charlton Heston, actor american (d. 2008)
1931: Richard Rorty, filosof american (d. 2007)
1934: Mircea Albulescu, actor român de teatru și film (d. 2016)
1938: Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat Nobel
1942: Jóhanna Sigurðardóttir, al 24-lea prim-ministru al Islandei
1943: Florian Pittiș, actor român de teatru și film (d. 2007)
1946: Susan Sarandon, actriță americană
1949: Luis Sepúlveda, scriitor si ziarist chilian (d. 2020)
1954: Nicolae Bara, politician român
1956: Christoph Waltz, actor austriac
1967: Liev Schreiber, actor american
1976: Alicia Silverstone, actriță americană
1978: Marius Manole, actor român de teatru
1977: Cabral Ibacka, actor român
1984: Lena Katina, cântăreață rusă (t.A.T.u. și Neposedi)