Comemorari 9 septembrie
1898: Stéphane Mallarmé, poet francez, de asemenea profesor, traducător și critic de artă. (n. 1842)
Admirator al lui Théophile Gautier, Charles Baudelaire și Théodore de Banville, Stéphane Mallarmé a publicat câteva poezii în reviste în 1862. Profesor de engleză din necesitate, a fost numit în septembrie 1863 la Liceul de Tournon-sur-Rhône din Ardèche și a rămas în Besançon și Avignon, înainte de a ajunge la Paris în 1871.
A frecventat apoi autori literari precum Paul Verlaine, Émile Zola sau Auguste de Villiers de L’Isle-Adam și artiști precum Édouard Manet, care i-a pictat portretul în 1876.
Dacă a întâmpinat dificultăți în profesia sa de profesor (era deranjat în timpul orelor de elevii săi), a dus o viață de familie pașnică, punctată de dificultăți financiare și de doliu, în special la moartea fiului său Anatole, în 1879, la vârsta de opt ani.
A scris poezii foarte elaborate și și-a primit prietenii creatori în zilele de marți în strada Roma din Paris sau în casa sa de la țară, în Valvins, lângă Fontainebleau.
Atras de estetica Artei pentru artă, a colaborat cu Parnasul contemporan în 1866, căutând să-și depășească sentimentul de neputință legat de o stare depresivă, căutând, așadar, o frumusețe pură care să creeze doar artă: „lumea este făcută pentru a sfârși cu o carte frumoasă “, spunea el.
A întreprins lucrări ambițioase pe care le va reface mult timp, precum Irodiada (Hérodiade), 1864-1887 sau După-amiaza unui faun (L’Après-midi d’un Faun), 1865-1876, din care Claude Debussy va extrage una dintre cele mai faimoase opere simfonice ale sale în 1892-1894.
Admirator al lui Edgar Poe, a tradus poemul Corbul (1845), care a fost publicat în 1875 cu ilustrații de Édouard Manet și a scris Mormântul lui Edgar Poe în 1876, înainte traducerea altor poezii în proză.
În 1887, a publicat o ediție a Poeziilor sale care arată cercetările sale stilistice, ca în Sonetul în X, sau sonetul în octosilabe O dantelă se desființează.
Apogeul acestei ambiții a poemului absolut apare în poezia grafică din 1897 O aruncare a zarurilor nu va desființa niciodată hazardul. Această căutare a unei expresii care tinde spre simplitate i-a adus totuși în epocă reproșul hermetismului care a rămas atașat artei mallarmeene.
Faima lui Stéphane Mallarmé s-a consolidat și mai mult începând din 1884, când Paul Verlaine l-a inclus în seria sa de Poeți blestemați prin publicarea unui lung articol despre Mallarmé și, purtător de modernitate și apropiat de avangardă în artă, precum și în literatură, este recunoscut ca maestru de tinerele generații de poeți, de la Henri de Régnier și simbolisti până la Paul Valéry. Astfel, autor al unei opere poetice ambițioase, Stéphane Mallarmé a fost inițiatorul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, al unei reînvieri a poeziei a cărei influență poate fi încă măsurată cu poeți contemporani precum Yves Bonnefoy.
Având un rol preponderent în înflorirea Modernității poetice, este considerat astăzi unul dintre cei mai mari poeți ai limbii franceze.
1087: Regele William I al Angliei
1438: Regele Eduard al Portugaliei (n. 1391)
1487: Chenghua, împărat al Chinei din dinastia Ming (n. 1447)
1513: Regele Iacob al IV-lea al Scoției (n. 1473)
1569: Pieter Bruegel cel Bătrân, pictor flamand (n. 1525)
1813: George I, Prinț de Waldeck și Pyrmont (n. 1747)
1891: Jules Grévy, om politic francez, președinte al Franței (n. 1807)
1896: Matei Millo, actor și cântăreț, autor de texte dramatice român (n. 1814)
1901: Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (n. 1864)
1931: Matilda Cugler-Poni, poetă română (n. 1851)
1941: William Gerard Barry, pictor irlandez (n. 1864)
1941: Hans Spemann, biolog german, laureat al Premiului Nobel (n. 1869)
1945: Zinaida Gippius, poet rus (n. 1869)
1976: Mao Zedong, om politic chinez, conducător al R. P. Chineze între 1949 și 1976 (n. 1893)
1981: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (n. 1901)
1984: Yilmaz Guney, regizor, scenarist, actor și producător turc (n. 1937)
1985: Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974)
1990: Samuel Doe, președinte al Liberiei (1980-1990) (n. 1951)
1992: Margareta Sterian, pictor, ceramist, artist decorator și poetă (n. 1897)
2003: Edward Teller, om de știință american de origine maghiară, considerat părintele bombei atomice (n. 1908)