Comemorari 6 octombrie
1892: Alfred Tennyson, poet britanic (n. 1809)
Alfred Tennyson, primul baron Tennyson, poet britanic și poet laureat în cea mai mare parte a domniei reginei Victoria, rămâne unul dintre cei mai populari poeți britanici.
În 1829, lui Tennyson i s-a acordat premiul annual pentru poezie Medalia de Aur a Cancelarului la Cambridge pentru una dintre primele sale piese, Timbuktu.
A publicat prima sa colecție de poezii, Poeme, mai ales lirice, în 1830. Claribel și Mariana, care rămân unele dintre cele mai faimoase poezii ale lui Tennyson, au fost incluse în acest volum.
Deși considerat de unii critici prea sentimental, versurile sale s-au dovedit populare, în curând, și l-au adus pe Tennyson în atenția scriitorilor cunoscuți ai vremii, inclusiv a lui Samuel Taylor Coleridge.
Poezia timpurie a lui Tennyson, cu medievalismul și imaginile sale vizuale puternice, a avut o influență majoră asupra Prerafaeliților sau Frăției / Confreriei prerafaelite (un grup de pictori, poeți și critici de artă englezi, fondat în 1848 de John Everett Millais, Dante Gabriel Rossetti și William Holman Hunt, cu intenția de a reforma arta, refuzând ceea ce ei numeau reproducerea mecanică a operelor artiștilor manieriști, care i-au succedat lui Rafael și Michelangelo).
Tennyson a excelat, de asemenea, în scrierea de versuri scurte, precum Atacul cavaleriei ușoare, și Lacrimi, lacrimi inutile.
O mare parte din versurile sale s-au bazat pe teme mitologice clasice, precum Ulise deși In Memoriam A.H.H. a fost scris pentru a-l comemora pe prietenul său Arthur Hallam, poet și coleg la Trinity College, Cambridge, după ce a murit de un accident vascular cerebral la vârsta de 22 de ani.
Tennyson a scris, de asemenea, câteva versuri albe notabile, inclusiv Idilele regelui, Ulise și Tithonus. În timpul carierei sale, Tennyson a încercat drama, dar piesele sale s-au bucurat de puțin succes.
877: Carol cel Pleșuv, rege al Franciei Apusene (843-877) și împărat romano-german (875-877) (n. 823)
1536: William Tyndale, traducător englez
1644: Elisabeta a Franței, prima soție a regelui Filip al IV-lea al Spaniei (n. 1602)
1819: Charles Emmanuel al IV-lea al Sardiniei (n. 1751)
1819: Johann von Klenau, general austriac
1873: Paweł Edmund Strzelecki, cercetator si geograf german
1880: Benjamin Peirce, matematician și astronom american, care a avut o contribuție importantă în descoperirea planetei Neptun (n. 1809)
1891: Regele Karl de Württemberg (n. 1823)
1951: Otto Fritz Meyerhof, medic american de origine germană, laureat Nobel (n. 1884)
1973: François Cevert, pilot francez
1979: Elizabeth Bishop, scriitor american (n. 1911)
1981: Anwar Sadat, politician egiptean, al 3-lea președinte al Egiptului, laureat Nobel (n. 1918)
1989: Bette Davis, actriță americană (n. 1908)
1999: Amália Rodrigues, cântăreață – Fado
2000: Richard Farnsworth, cascador american (n. 1920)
2003: Elisabeta Rizea, susținătoare a rezistenței anti-comuniste
2015: Árpád Göncz, scriitor maghiar, politician și președinte de stat (n. 1922)
2018: Montserrat Caballé, cântăreață de operă spaniolă (n. 1933)