Comemorari 24 mai
1543: Nicolaus Copernicus, astronom polonez de limbă germană, a elaborat și fundamentat teoria heliocentrică (n. 19 febr. 1473)
Printre marii polimati ai Renasterii, Copernic a fost matematician, astronom, jurist cu un doctorat în drept, medic, poliglot cvadrilingv, cărturar al studiilor clasice, traducător, artist, cleric catolic, guvernator, diplomat si economist.
Copernic, astronom renascentist, a fost prima persoană care a formulat o cosmologie heliocentrica ampla, schimband locul Pamantului plasat pana atunci in centrul Universului. Inainte de Copernic, modul de a vedea cosmosul, bazat pe teoria lui Aristotel, era că Pământul este centrul Universului şi totul se invarteste in jurul lui, “Universul geocentric”.
Astfel, a elaborat, si, pe baza propriilor sale observatii astronomice, a fundamentat stiintific conceptia heliocentrica, potrivit careia Soarele se afla in centrul Universului (heliocentrismul), iar Pamantul – care fusese considerat central şi nemişcat – impreuna cu celelalte planete se rotesc in jurul acestuia si in jurul propriilor axe. Consecinţele acestei teorii – în schimbarea profundă a opiniilor ştiinţifice, filozofice şi religioase pe care le-a impus – sunt denumite Revoluţia Coperniciană. Noua conceptie, care o infirma pe cea geocentrica a lui Ptolemeu, a fost adoptata unanim de catre oamenii de stiinta abia in secolul XVII.
Epocala lucrare a lui Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti), publicata chiar inainte de moartea sa, în 1543, este adesea considerata drept punctul de plecare al astronomiei moderne si începutul revoluţiei ştiinţifice. Modelul său heliocentric, cu Soarele plasat în centrul Universului, a demonstrat faptul că mişcările corpurilor cereşti observate pot fi explicate fără a considera Pământul imobil în centrul universului. Activitatea sa a stimulat cercetările ştiinţifice, devenind un punct de reper în istoria ştiinţei.
Sistemul lui Copernic se bazează pe observaţia că Pământul se roteşte in jurul lui insuşi, facand o rotaţie în jurul axei sale in decurs de o zi, ceea ce explica mişcarea diurna a sferei cereşti. De asemenea, a susţinut faptul că Pământul se învârte în jurul Soarelui (heliocentrismul) în decurs de un an. A mai afirmat că celelalte planete sunt la fel ca Pamantul si gravitează în jurul Soarelui. Copernic a întârziat timp de multi ani publicarea operei vietii sale de teama represaliilor Vaticanului.
Jan Matejko, Astronomul Copernicus: Conversatie cu Dumnezeu
La aproape o sută de ani după publicarea acestei cărţi, sistemul copernician a fost condamnat în 1616, iar Galileo, care a rămas un fervent susţinător al teoriei lui Copernic, a fost condamnat de un tribunal ecleziastic în 1633. Abia la sfarsitul secolului al XVII-lea majoritatea savantilor au fost de acord cu principiile mecanicii cereşti ale lui Isaac Newton.
1819: Regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei
1881: Samuel Palmer, pictor peisagist britanic, gravor, grafician si scriitor prolific
Samuel Palmer, Autoportret, 1826
Palmer a fost o figură cheie a Romantismului din Marea Britanie şi a produs picturi pastorale vizionare.
La doisprezece ani, picta biserici, iar la paisprezece ani, a expus la Academia Regala picturi puternic inspirate de William Turner. Datorită pictorului John Linnell, l-a întâlnit pe William Blake, în 1824, a cărui inspiraţie va fi resimtita in operele sale timp de aproximativ un deceniu. Aceste lucrări constau in peisaje realizate in imprejurimile satului Shoreham, în apropiere de Sevenoaks, în Kent.
Samuel Palmer, Gradina in Shoreham, 1820 sau 1830
A achiziţionat o casă mică, numita “Rat Abbey”, în care a locuit in perioada 1826 – 1835, descriind zona din jurul acesteia ca pe un paradis misterios, vizionar, şi unde a legat relaţii de prietenie cu Veteranii, un grup de pictori al căror stil era influenţat de Blake.
Samuel Palmer, Vis in Apenini, 1864, acuarela si guasa
După întoarcerea la Londra, operele sale devin mai puţin mistice, mai convenţionale. Confruntat cu dificultăţi financiare şi moartea fiului său cel mai mare, în 1861, s-a mutat de multe ori înainte de a muri, uitat de toţi.
In 1909, Alfred Herbert Palmer, un alt fiu, a ars tablourile, schitele, carnetele de adnotari, considerand că distrugerea lor este de preferat unei existente complet ignorate şi dispreţuite. Cu toate acestea, în 1926, i-a fost dedicată o expoziţie la Muzeul Victoria şi Albert, iar redescoperirea lui s-a datorat în primul rând unei mici biografii scrise de Geoffrey Grigson. Astfel in 2005, British Museum, in colaborare cu Muzeul Metropolitan de Arta a organizat prima retrospectivă adevărată a operei sale.
***
Veteranii din Shoreham sau Veteranii, cunoscuti, de asemenea, sub numele de Extollagers (Elogiatorii), au fost un grup de artisti englezi reuniti prin atracţia lor fata de arhaismul în artă şi admiraţia operei pictorului si poetului preromantic, William Blake. Membrii principali ai veteranilor erau Samuel Palmer, George Richmond si Edward Calvert. Se reuneau în apartamentul lui Blake, numit “Casa Interpretului” (aluzie la opera sa inspirata de viziuni biblice profetice) şi la casa lui Samuel Palmer, în satul Shoreham din comitatul Kent.
1914: Pompiliu Eliade, istoric literar (român n. 1869)
1974: Duke Ellington, jazzman american (n. 1899)
1993: Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (n.1915)
2011: Fanus Neagu, nuvelist, romancier, dramaturg (n.1932)