Comemorari 3 aprilie
1991: Graham Greene, scriitor britanic (n. 1904)
După ce a studiat la Balliol College, Oxford, Greene s-a convertit la romano-catolicism în 1926, parțial prin influența viitoarei sale soții, Vivien Dayrell-Browning, cu care s-a căsătorit în 1927.
S-a mutat la Londra și a lucrat pentru The Times, ca redactor, între anii 1926-1930. Prima sa lucrare publicată a fost o carte de versuri, Babbling April, 1925, iar după modestul succes al primului său roman, Omul dinăuntru, 1929, adaptat ca film sub titlul Contrabandiștii, 1947, a renunțat la The Times și a lucrat drept critic de film și editor literar pentru The Spectator până în 1940.
Apoi a călătorit mult pentru o mare parte din perioada următoarelor trei decenii ca jurnalist independent, căutând amplasamente pentru romanele sale în curs.
Greene a lucrat pentru Ministerul de Război, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a staționat o vreme la Freetown, Sierra Leone, scena celui mai cunoscut roman al său, Esența lucrurilor, 1948; film, 1953. Această carte urmărește declinul unui ofițer colonial britanic, bun la suflet, a cărui compasiune pentru soția și iubita sa îl determină în cele din urmă să se sinucidă.
Romanul Sfârșitul unei iubiri, 1951, film, 1955 și 1999, este povestit de un agnostic îndrăgostit de o femeie care îl abandonează din cauza unei convingeri religioase care o apropie de sfințenie.
Lumea în care trăiesc personajele lui Greene este una decăzută, iar tonul operelor sale subliniază prezența răului ca o forță palpabilă. Romanele sale prezintă o preocupare constantă față de păcat și eșecul moral, care se desfășoară în locuri nefaste, caracterizate de pericol, violență și degradare fizică.
Principala preocupare a lui Greene constă în luptele morale și spirituale din interiorul indivizilor, dar contextul politic și social mai larg al romanelor sale conferă unor asemenea conflicte o rezonanță sporită.
Primele sale romane descriu o Europă cutremurată de Depresiune, care alunecă spre fascism și război, în timp ce multe dintre romanele sale ulterioare sunt situate în locuri îndepărtate în care au loc războaie, revoluții sau alte răsturnări politice.
În ciuda tonului descurajant al multora dintre subiectele sale, Greene a fost, de fapt, unul dintre cei mai citiți romancieri britanici ai secolului XX.
Popularitatea neobișnuită a cărților sale se datorează parțial producției sale de thrillere cu crimă și intrigă, dar mai important, harului său superb de povestitor și, în special, selecției magistrale de detalii și utilizării dialogului realist într-o narațiune rapidă.
De-a lungul carierei sale, Greene a fost fascinat de film și a imitat adesea tehnici cinematografice în scrierea sa. Niciun alt scriitor britanic, din această perioadă, nu era la fel de conștient ca Greene de puterea și influența cinematografiei.
1287: Papa Honoriu al IV-lea
1596: Sinan Pașa
1682: Bartolome Esteban Murillo, pictor spaniol (n 1618)
1827: Ernst Chladni fizician și muzician german (n. 1756)
1849: Juliusz Słowacki, poet polonez (n. 1809)
1897: Johannes Brahms, compozitor german (n. 1833)
1905: Ion Pop-Reteganul, folclorist român (n. 10 iunie 1853)
1932: Wilhelm Ostwald, chimist german, laureat al Premiul Nobel (n. 1853)
1933: Anna de Noailles, scriitoare română, contesă de Mathieu (n. 1876)
1992: Andrei Izbaș, erou moldovean