1468: Johann Gutenberg, inventatorul tiparului (n. 1398)
Johannes Gensfleisch, metalurgist și inventator german, cunoscut sub numele de Gutenberg, adoptat după numele cartierului din orașul Mainz (oraşul său natal) în care se mutase familia sa. S-a născut într-o familie de nobili și a lucrat ca aurar și bijutier în Mainz și Strasbourg. În 1438, a inventat tiparul cu litere mobile.
În 1450, a obținut sprijin financiar de la bancherul Johann Fust. Nerăbdarea acestuia, dar și alți factori, l-au determinat pe Gutenberg, în 1455, să-i cedeze afacerea lui Fust.
Biblia cu 42 de randuri (B42) sau Biblia Mazarin
Prima carte tiparită cu litere mobile a fost Biblia cu 42 de rânduri, terminată în 1455, o adevarată capodoperă, urmată de o Psaltire foarte frumoasă, apărută în 1457, după care presa s-a piedut. Invenția sa includea un mulaj, cu ajutorul căruia literele puteau fi aranjate ordonat și în cantități mari, un aliaj poligrafic, o presă nouă, asemănătoare cu cea folosită în vinărit, la obținerea hârtiei și legatul cărților și o cerneală tipografică pe bază de ulei.
Toate aceste elemente inventate de Gutenberg erau unice, neputând fi regăsite în tipografiile chinezești, coreene sau europene care foloseau prese fixe. A inventat o metodă de grupare a caracterelor în forme pentru a realiza mai multe copii ale unui document. Reproducerea unui manuscris devenea astfel mecanizată şi mult mai rapidă, față de metoda manuală pe care o practicau copiștii anterior.
Presa Gutenberg
Presa tipografica, Muzeul Gutenberg din Mainz, Germania
Această invenție a revoluționat civilizația occidentală, constituind elementele de bază ale culegerii tipografice pentru următorii 500 de ani, ceea ce a permis tipărirea rapidă a materialelor scrise și o explozie informaționala în Europa renascentistă.
***
In 1437/1438, Gutenberg a inventat procedeul imprimarii tipografice care a permis accelerarea performanţelor tiparirii. Reproducerea pe scara larga a marcat începutul unei ample raspandiri a lucrarilor şi, prin urmare, câştiguri potenţiale pentru tipografi, librari, şi, de asemenea, pentru autori. Apoi, a devenit un lucru important pentru acestia din urma sa-si vada numele aparand pe fiecare exemplar. La început, avantajul financiar revenea tipografilor, putand să reproducă lucrări fără recompensarea autorului. Pentru a remedia această situaţie, şi a nu descuraja creaţia artistică, unele state europene au instituit sisteme de privilegii (Veneţia, în 1495, sau Franţa, în 1507). Dar acestea au durat doar o perioada de timp; privilegiile acordate tipografilor au revenit, avantajand tipografii “regali” fata de tipografii “provinciali”. Pentru a pune capăt acestor conflicte de interese, un număr de state au stabilit măsuri de protecţie juridica incepand din secolul al XVIII-lea.
De ce este renumit Johann Gutenberg?
Johann Gutenberg este renumit pentru că a proiectat și a construit prima presă de tipărit (tiparniță) cu caractere (litere) mobile și aplicarea mecanizată a cernelurilor, folosindu-și invenția pentru a realiza, în prima sa tipografie, Biblia Gutenberg.
Ce a făcut Johann Gutenberg pentru a schimba lumea?
Presa de tipărit a lui Johann Gutenberg a făcut posibilă pentru prima dată fabricarea unui număr mare de cărți la un cost relativ mic. În consecință, cărțile și alte lucrări tipărite au devenit disponibile pentru un public larg, contribuind în mare măsură la răspândirea alfabetizării și educației în Europa.
Unde a lucrat Johann Gutenberg?
Înregistrările disponibile indică faptul că Johann Gutenberg și-a petrecut cea mai mare parte, dacă nu chiar toată viața sa profesională în orașele Strassburg (acum Strasbourg, Franța) și Mainz (acum în Germania).
1451: Murad al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1404)
1590 : Germain Pilon, sculptor francez
Unul dintre cei mai importanti sculptori ai Renaşterii franceze. In tinerete, sub influenta sculpturii italiene, decoreaza mormantul lui Francisc I. Ulterior, si-a dezvoltat un stil propriu, pur francez, combinand elemente clasice si gotice cu manierismul in versiune Fontainebleau. A realizat sculpturi funerare pentru Henric al II-lea si Caterina de Medici de la catedrala Saint Denis., facand trecerea de la traditia gotica la sculptura baroca.
1881: John Gould, ornitolog si naturalist britanic
Tanarul Gould, de formatie grădinar, maestru al Royal Gardens of Windsor, devine expert în arta taxidermiei (arta împăierii animalelor în vederea expunerii lor în muzeele de științe ale naturii). În 1824, a deschis un magazin de taxidermist în Londra şi abilităţile sale îi vor permite să obţină un post important la muzeul Zoological Society din Londra în 1827. Această pozitie ii va permite lui Gould să ia legătura cu cei mai importanti naturalişti din lume si, de asemenea, sa descopere primele colecţii de păsări trimise Societatii Zoologice.
În 1838, Gould a călătorit în Australia pentru a studia păsările şi pentru a realiza prima lucrare ştiinţifică asupra lor. Gould a publicat observaţiile sale în lucrarea in şapte volume The Birds of Australia (1840-1848), în care prezinta 600 de pasari, din care 328 erau o premiera pentru ştiinţele naturii.
1924: Thomas Woodrow Wilson, președinte SUA (n. 1856)
1954: Ionel Teodoreanu, scriitor (n. 1897)
1968: Traian Gheorghiu, academician român (n. 1887)
1985: Frank Oppenheimer, fizician american (n. 1912)
1997: Bohumil Hrabal, prozator ceh (n. 1914)
2009: Virgil Almășanu, pictor român (n. 1926)
2010: Prințesa Regina de Saxa-Meiningen, soția lui Otto von Habsburg (n. 1925)